Publicat pe Lasă un comentariu

Efectele Devastatoare ale Industriei Fast-Fashion

Who made your clothes?

Exploram efectele negative ale instustriei (fast) fashion, brandurilor nocive, si alternativa logica si etica reprezentata de care slow-fashion, precum si reciclarea hainelor, refolosire, donatii, mediul inconjurator si exploatarea oamenilor.

Putem incepe aceasta discutie cu un gand pozitiv: societatea actuala constientizeaza raul pe care-l produce industria Fast Fashion la nivel global.

In ultimul deceniu, industria textila a intervenit in mai multe sectoare globale, lasand efecte negative asupra mediului, economiei globale, societatii, dar si asupra vietii fiecaruia dintre noi. Astfel, am ajuns sa ne luptam cu a doua cea mai mare industrie poluanta din lume Industria Fashion.

Ce este Fast-Fashion? Repercursiuni.

Dorinta obsesiva de a cumpara haine are un impact devastator asupra mediului inconjurator. De ce? Hainele, care devin din ce in mai ieftine, dar si mai proaste calitativ, atrag tot mai multi cumparatori, iar schimbarea din ce in ce mai frecventa a colectiilor ii determina pe acestia sa cumpere intr-un mod obsesiv noile articole vestimentare, care pot fi purtate doar de cateva ori, fiind in acelasi timp si extrem de poluante. Fast-Fashion este, dupa cum am enuntat anterior, a doua cea mai mare industrie poluanta, din cauza ca foloseste cantitati enorme de resurse naturale, genereaza emisii de carbon, care amplifica schimbarile climatice. Mai mult, conditiile in care lucreaza cei care fabrica haniele sunt de-a dreptul inumane! Asadar efectele negative ale fast-fashionului se fac resimtite din ce in ce mai mult, odata cu popularizarea conceptului.

Sa dam un exemplu: pentru o pereche de blugi, se consumă 7.000 de litri de apă! Şi se produc 2 miliarde de prechi de blugi, în fiecare an! Pentru un tricou, este nevoie de 2.700 de litri, suficient pentru a potoli setea unui om timp de 900 de zile. Iar apa este doar una dintre resursele necesare în producția de haine. În procesul de vopsire, se folosesc 1.7 milioane de tone de chimicale diverse. Unele articole conțin fluorocarbon, o substanță extrem de rezistentă, care ajunge în mediu și se descompune abia după sute de ani.

Acest fenomen al ‘modei rapide’ a luat amploare si din cauza faptului ca foarte multi consumatori nu mai erau dispusi sa investeasca sume mari pentru haine, asadar a inceput vanatoarea pentru articole ieftine. Raspunsul din partea designerilor, brandurilor si proucatorilor n-a intarziat sa apara, deci acestia au solutionat cererea prin lansarea pe piata a hainelor mai ieftine. Prin acest fapt s-a solutionat doar o parte a problemei consumatorilor, care vor primi mai ieftin, dar mult mai slab calitativ. Insa, daca am calcula durata de viata ale articolelor vestimentare de proasta calitate, raportat la pret, am ajunge la concluzia ca de fapt platim mai mult pentru hainele noastre, in decursul catorva ani.

Industria Fast-Fashion are repercusiuni si asupra economiei. De exemplu, un consumator de rand care a prins gustul pentru articole multe (si ieftine), este dispus sa plateasca tot mai putin. Asadar, industria textila are de suferit! Cum poate fi satisfacut acest tip de consumatori? Simplu! prin a face rabat de la calitate si prin a muta productia spre tari unde forta de munca este mult mai ieftina, in special tari din Asia: China, Filipine, Bangladesh, India, Sri Lanka.

In zilele noastre, industria usoara se desfasoara in Bangladesh, unde lucratorii din fabricile de confectii sunt platiti cu salarii lunare minime, circa 40$! Branduri precum, Zara, H&M, Forever 21, Mango s.a lanseaza colectii noi la fiecare 2 saptamani! Presiunea cea mai mare se rasfrange asupra angajatilor din fabricile din Bangladesh, caci acestia trebuie sa realizeze comenzi uriase intr-un timp foarte scurt. Acestia lucreaza cate 13-14 ore pe zi in conditii deplorabile si in cladiri care stau sa se darame, caci propitarii fabiricilor nu investesc in renovarea cladirilor unde fuctioneaza fabricile, doar pentru a tine costurile productiei la limita si pentru a face fata cu sucees numarului comenzilor uriase care vin din Occident. Este o fata ascunsa a ‘modern slavery’, sclavagismul modern al timpurilor noastre.

Din pacate avem un exemplu concret devastator: cazul tragic care a avut loc in aprilie 2013, cand cladirea cu 8 etaje Rana Plaza din regiunea Dhaka, Bagladesh s-a prabusit: inainte de prabusire, cand aceasta a inceput sa se fisureze, magazinele si bancile de la parter au fost imediat inchise. De ce patronii fabricilor de haine de la etajele superioare le-au ordonat angajatilor sa vina in continuare la munca? la scurt timp dupa ceea, cladirea avea sa se prabuseasca peste ei! In urma dezastrului, au murit aproximativ 1130 de oameni si alti 2500 au fost grav raniti. Majoritatea dintre ei erau angajati ai fabricilor de confectii care faceau haine pentru brandurile fast-fashion din Europa Occidentala si America de Nord. Ei bine, acesta este pretul pe care cineva trebuie sa-l plateasca pentru ca noi sa ne bucuram de haine multe si la pret redus de la H&M, Forever 21, Zara etc. 🙁

Exploatare in Bangladesh in industria Fashion

De ce cumpararea hainelor a devenit un gest obsesiv?

Raspunsul este simplu: scaderea constanta a preturilor incurajeaza consumul excesiv. Statisticile arata ca intre 2000-2014, consumatorul de rand a cumparat cu 60% mai multe obiecte vestimentare, in fiecare an. Insa in urma cu 15 ani, hainele aveau o durata de viata dubla. Cumparatorii au devenit fascinati de posibilitatea de a avea replici ale aricolelor prezenatate pe marile podiumuri, chiar daca acestea sunt nereusite si slabe din punct de vedere calitativ. Desi aceste haine ofera satisfactie de moment conusmatorului, ele nu pot fi considerate o investitie viabila, iar argumentul este calitatea slaba a metrialelor folosite.

Brandurile de renume produc anual 4 mari colectii, care sunt suplimentate constant de mini colectii si produse in editie limitata, asadar stocurile sunt aprovizionate saptamanal cu noi produse – dar durata de viata a acestor produse este foarte scazuta, din cauza faptului ca se folosesc materiale slabe in executia lor, dar si din cauza conditiilor de munca nefavorabile.

Ce este slow-fashion?

In Romania, constintizarea efectelor negative ale fast-fashionului ii determina pe oameni sa intelega ca nu este alterativa viabila, asadar miscarea slow-fashion incepe sa ia amploare, tocmai datorita informarii publicului. De-asemenea, desginarii locali, precum Ioana Ciolacu, Larisa Dragna, Studio Cabal, Ramelle, Edita Lupea sau Parlor aleg sa realizeze doar doua colectii pe an (in loc de 4) cu materiale natuarale si reciclate. In principiu, slow-fashionul este moda clasica, moda ‘sanatoasa’.

Copiii sunt obligati sa munceasca de la varste fragede

Cosnumerismul si efectele sale nocive

Consumerismul a devenit un factor tulburator cu privire la mediul inconjurtor. Devine ingrijorator nivelul industriei modei actual. Dar, iata, din acest motiv, informarea publicului asupra efectelor nocive ale consumului de produse fast-fashion este primul pas catre ameliorarea crizei.

Haideti sa intelegem mai bine conceptul fast-fashion: il putem compararea cu industria fast food! Mancarea ieftina, de proasta calitate, preparata rapid are consecinte grave asupra starii noastre de sanatate. La fel se intampla si cu trendul metionat: moda ieftina, produsa rapid si de proasta calitate, din materiale ieftine si slabe, costuri minime, investitii minime si forta de munca ieftine si de cele mai multe ori exploatata are consecinte grave asupra mediului inconjurator si asupra omenirii in general!

Tendinta Slow Fashion

Acesta este un concept care a aparut cu 20 de ani in urma, din nevoia de a educa publicul asupra efectelor dezastruoase ale consumerisului. Este un raspuns etic si informat la problema alarmanta care vizeaza industria (fast) fashion din marile lanturi de magazine.

Pentru a combate consumerismul (implicit industria Fast- Fashion), tot mai multi designeri au abordat curentul Slow-Fashion. Acesta se bazeaza pe principiile consumului constient si responsabil al articolelor vestimentare. Ce inseamna consum constient? Principiul se refera la decizia de a cumpara produse care sunt create in conditii de munca conform legii, respectand drepturile omului. De asemenea, reprezinta alegerea de a sustine brandurile care recicleaza cel putin o parte din productia lor, a celor care folosesc materiale naturale si prietenoase cu mediul, a celor care sustin micii interprinzatori si producia locala, si care se implica in actiuni eco-friendly. Asadar, suntem siguri cu si TU poti integra cu usurinta acest curent in stilul tau de viata, pentru ca ne referim strict la cosumul responsabil si limitat, care deja reprezinta o investitie substantiala pentru comunitate, mediul inconjurator, dar si pentru tine.

Cumpararea produselor de calitate inalta din categoria Vintage sau Second Hand este o modalitate excelenta de a combate consumerismul activ. Calitatea este cheia! De-asmenea, este important sa reflectam asupra stilului care ni se potriveste pentru a alege inteligent articolele care ne reprezinta.

Elizabeth Cline ridica un semn de alarma asupra modei Fast-Fashion si a ”aliatilor” sai, care se ocupa cu vanzarea de haine ieftine (Zara, H&M, Forever 21, Walmart, Old Navy, Target etc.). Cumpararea articolelor vestimentare de la acesti retaileri, rezulta promovarea modei rapide si ieftine!

Reciclarea hainelor

Rata de reciclare a produselor textile este una dintre cele mai scazute: Stella Mc Cartney declara in 2018 pentru ziarul ‘‘The Guardian” ca numai 1% din haine la nivel modial sunt reciclate!

Anual, industria fashion produce 400 de miliarde de metri patrati de textile, dar care nu sunt folosite complet, conform Greenpeace. Expertii in domeniu sustin faptul ca se irosesc intre 10 si 20% dintre materialele textile produse. Nici la capitolul reciclare statisticile nu prezinta o ameliorare: sunt refolosite doar 15% din deseurile textile, desi 95% din ceea ce se arunca, ar putea fi valorificat. La nivel global, deseurile textile constituie 5% din cantitatea totala de deseuri.

Documentarul The True Cost prezinta in raport real situatia hainelor, felul in care sunt fabricate, dar si conditiile inumane la care sunt supusi angajatii pentru a satisface cererea pietei occidentale.

In cele din urma, ce facem cu hainele pe care nu le mai vrem?

  1. Le donam prietenelor
  2. Le donam cuiva care are nevoie de acele haine
  3. Donatii catre NGO. Noi, cei de la RetVin ne implicam activ in reciclare, asadar acceptam donatii, pe care le oferim celor care au nevoie, si care chiar le poarta. Ne asiguram personal de asta!
  4. Le reinventam
  5. De ce nu, le vindem!
  6. Pentru urmatoarele achizitii, vizam calitatea, si nu cantitatea.

Sper ca acest articol te-a ajutat sa intelegi mai bine diferentele dintre fast-fashion si slow-fashion, efectele negative si faptul ca exista o alternativa mai buna, atat pentru buzunarul tau pe termen lung, cat si pentru mediu si intreaga omenire 🙂

Scrie un raspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.